Sfințirea bisericii

Linkuri

Trafic

Flag Counter

Parohia

În Duminica a 7-a după Învierea Domnului, mulţime de credincioşi din municipiul Brăila au trăit momente de o profundă simţire duhovnicească prin participarea la sfinţirea bisericii monument istoric „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din centrul oraşului Brăila.

Slujba de târnosire a fost săvârşită de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa autorităţilor locale şi judeţene, precum şi a numeroşi credincioşi din parohie şi din întreg municipiul Brăila.

Pentru credincioşii participanţi, momentul trecerii prin Sfântul Altar, după sfinţire, şi închinarea la Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfânta Masă, a reprezentat un moment unic şi încărcat de emoţie sfântă.

Realizator Luiza Barcan. Imagine: Marius Gavrilă. Editor imagine: Mioara Maftei

 

Aşezarea Brăilei păstrează încă urmele trecutului său între care se numără spectaculoasele subterane ale fostei cetăţi şi un foarte rar monument purtând în trecutul său un lung episod de istorie musulmană, Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, ce se apropie de patru secole de existenţă argumentată arheologic şi documentar.

„Zidită pe temeliile creştine ale osemintelor din cimitirul brăilean al secolului al XV-lea, durată pe rând de Mihail Viteazul şi alţi ctitori, devine vremelnic lăcaş de cult musulman, ca mai apoi să redevină ceea ce a fost şi este: biserica reprezentativă a ortodoxiei brăilene.”

Acest edificiu reprezentativ pentru spiritualitatea şi destinul portului dunărean – atât de râvnit şi atât de bogat încă de la începuturile sale - se află chiar în inima Brăilei de astăzi, în vechiul centru istoric al oraşului.

În anul 1595, când Mihai Viteazul eliberează Brăila ctitoreşte aici o biserică, semn al biruinţei sale, cum se obişnuia a se face în acea epocă.

Referitor la acest lăcaş de cult ortodox, Constantin C. Giurăscu spune: ”Nu putem preciza în ce cartier se află această biserică, ceea ce ştim este că o jumătate de secol, mai târziu, la 2 noiembrie 1644, locuitorii oraşului doreau să reclădească lăcaşul ajuns în stare rea, sau eventul, chiar dărâmat de turci când aceştia revin în cetate, după moartea Viteazului.”

Fotografii cu biserica la exterior

Fotografii cu biserica la interior

Fotografii de arhivă cu biserica

Subcategorii